Cu citeva zile inainte de alegerile generale de duminica 6 martie, Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD) din Moldova si-a mai nuantat pozitia privind neregulile comise in desfasurarea campaniei electorale si preotestele care ar putea urma scrutinului.

Vice-presedintele partidului Vlad Cubreacov si-a exprimat speranta ca scrutinul din 6 martie va fi unul liber si corect, chiar daca au existat unele momente care au incetatenit ideea ca, partial, alegerile au fost fraudate deja. "In cazul in care frauda va fi masiva - strazile vor fi pline" - a avertizat insa vicepresedintele PPCD. /RFERL/

Pentru prima data in Moldova va fi facut un sondaj la iesirea din centrele de votare – un asa-numit exit-poll. Sondajul va fi realizat de trei companiil de sondare a opiniei publice IMAS-INC Chisinau, CIVIS si CBS-AXA . El este coordonat de Institutul de Politici Publice.

Rezultatele vor fi transmise dumincia, 6 martie, imediat dupa ora 21 de televiziunile ProTV Chisinau si NIT – doi dintre finantatorii acestui sondaj. /Radio Liberty/

Republica Moldova se situeaza pe ultimul loc in functie de salariul pe ora de munca, respectiv 0,3 euro, intr-un clasament care cuprinde 48 de tari europene, intocmit de Federatia Angajatorilor Europeni(FedEE).

Moldova este inclusa in grupul tarilor cu cel mai scazut nivel al salariului pe ora de munca, in care au mai fost plasate Romania, Ucraina, Albania, Serbia, Belarus, Bulgaria, Federatia Rusa, Letonia, Macedonia, Lituania si Bosnia-Hertegovina. /Radio Europa Libera/

Presedintia rotativa a UE, exercitata in prezent de Luxembourg, a dat publicitatii o declaratie in legatura cu ultimele zile ale campaniei electorale din R. Moldova. Amintind de angajamentul Chisinaului de a asigura derularea alegerilor legislative in conditii libere si echitabile - parte integranta a Planului de actiune semnat la 22 fegruarie de Consiliul de Cooperare UE/Moldova - presedintia luxembourgheza deplinge faptul ca mediile de informare publice nu au reflectat in mod impartial campania electorala. Amintind de acuzatiile mai multor partide de opozitie potrivit carora politia si administratia locala au recurs la acte de intimidare si de abuz de putere, Uniunea Europeana ia nota de intentia anuntata de autoritatile moldovene de a lua masuri de remediere a situatiei si spera ca masurile vor fi implenentate in ultimele zile ale campaniei electorale.

In acest context, Uniunea Europeana isi reinnoieste apelul adresat conducerii de la Chisinau, sa asigure o atmosfera electorala lipsita de orice intimidare pentru candidatii tuturor partidelor politice. /Radio Europa Libera/

Uniunea Jurnalistilor din Republica Moldova a publicat ieri o scrisoare deschisa in care arata ca: "Guvernarea a revenit la practica sovietica a presei de stat controlata de puterea politica. Consolidand acest tip de presa din mijloace publice, el a fost in totalitate uzurpat si transformat in sursa de propaganda a partidului de guvernamant". Scrisoarea citata afirma ca activitatea jurnalistilor este "de o importanta vitala pentru dezvoltarea sanatoasa si prospera a societatii" si ca s-a sperat ca "si fortele politice care isi asuma guvernarea in urma alegerilor vor intelege sa consolideze prin legi, ordonante de guvern, atitudine corecta si comportament responsabil institutul democratic al presei". De asemenea Uniunea Jurnalistilor din Republica Moldova condamna presiunile politice, economice si juridice la care a fost supusa presa independenta.

Scrisoarea amintita constata ca "in acesti ani fortele politice care au guvernat Republica Moldova au fost sub orice nivel al asteptarilor noastre si ale societatii in general. In rezultat, mass-media este astazi domeniul cel mai hartuit si mai dominat de puterea politica, iar, in consecinta, Republica Moldova este tara cea mai saraca si mai bolnava din Europa si din intreaga lume". (Ziua)

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a incitat campania electorala care este pe sfarsite in tara sa cu o declaratie potrivit careia Rusia ar intentiona sa-l asasineze. /Ziarul financiar/

Ucraina saluta implicarea Statelor Unite si a UE in procesul de negocieri pe marginea crizei transnistrene, se arata in declaratia comuna a presedintilor Republicii Moldova si Ucrainei, Vladimir Voronin si Viktor Iuscenko, care s-au intalnit, marti, la Kiev. Partile considera ca UE si Statele Unite trebuie sa participe la negocieri in calitate de observatori. Documentul confirma disponibilitatea Ucrainei de a securiza segmentul transnistrean al frontierei cu Republica Moldova. Chisinaul spera ca dupa schimbarea regimului de la Kiev, Ucraina isi va modifica atitudinea fata de conflictul transnistrean, pledand pentru solutionarea acestuia. (Gardianul)

Fara anunturi prealabile, fara fast si conferinte de presa, presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a urcat ieri in avion, decoland spre Kiev. Scopul - discutii urgente cu omologul sau ucrainean, Viktor Iuscenko. Despre? Conflictul de pe Nistru si viitorul Comunitatii Statelor Independente (CSI). Mai precis, despre cum sa fie ingropata sau macar transformata aceasta suprastructura statala, creata acum 14 ani ca varianta ciuntita a fostei URSS, dar care nu a reusit sa-si confirme niciodata necesitatea.

Ca are de gand sa se consulte cu Iuscenko, Voronin a anuntat de mult. Intrebarea este de ce atata graba si atata mister. Ce anume l-a determinat pe liderul comunistilor din Republica Moldova sa plece val-vartej la Kiev? Intr-un interviu acordat ieri cotidianului moscovit "Kommersant", Voronin se plangea ca "anumite forte din Rusia", fara legatura cu autoritatile de la Kremlin, pun la cale asasinarea lui si falsificarea parlamentarelor din 6 martie in favoarea opozitiei, in special a blocului "Moldova democrata", finantat, culmea, de regimul transnistrean. Povestea devine halucinanta. Iar plecarea intempestiva la Kiev incurca si mai mult datele problemei. Mai ales ca, intre timp, la Chisinau era depistata si neutralizata o retea ruseasca ce "spala bani", iar in Ucraina, dupa aproape cinci ani de cautari disperate, era descoperit capul ziaristului independent Gheorghi Gongadze, gasit decapitat la 16 noiembrie 2000. Bine, dar ce legatura au astea cu intalnirea de la Kiev? Posibil, suprapunerea evenimentelor e pura coincidenta, dar de natura sa arunce o lumina favorabila asupra celor doi lideri, venind ca o confirmare a determinarii lor de a face ordine in tara si nu numai. De exemplu, in Transnistria. Potrivit presei ucrainene, Voronin i-a propus lui Iuscenko sa fie garant al procesului de reglementare a crizei. Oferta acceptata. Cei doi au vorbit, de asemenea, despre "oportunitatea" dezvoltarii relatiilor bilaterale si activizarii legaturilor din cadrul GUUAM, organizatie puternic sustinuta de SUA si din care mai fac parte, alaturi de Moldova si Ucraina, Georgia, Azerbaidjan si Uzbekistan. In urma cu cateva zile, purtatorul de cuvant al MAE de la Kiev declara, printre altele, ca CSI ar trebui sa renunte la componentele sale politice si militare, ramanand o simpla structura economica. Urmand, probabil, ca celelalte atributii sa fie exercitate de GUUAM. /Curentul/

Alegerile legislative programate pentru duminica in Republica Moldova nu vor aduce modificari radicale in peisajul politic al tarii, desi campania electorala a fost marcata de o evidenta tendinta prooccidentala a tuturor fortelor politice.

Alegerile legislative din 2001 au marcat revenirea Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCM), care, conform sondajelor, este favorit si pentru scrutinul de duminica, fiind creditat cu 49-62 la suta din intentiile de vot.

In schimb, Opozitia este foarte divizata si, in afara PCM, opt partide, doua coalitii si 12 candidati independenti sunt inscrisi in cursa electorala pentru cele 101 mandate din Parlamentul care urmeaza sa aleaga presedintele.

Totusi, numai PCM, Partidul Popular Crestin-Democrat (PPCD) si fortele de centru din Blocul Moldova Democratica (BDM) au sanse sa intre in Parlament. PPCD, condus de Iurie Rosca si creditat cu 15-20 la suta din intentiile de vot, reprezinta cea mai radicala opozitie fata de regimul presedintelui Vladimir Voronin. Cu o platforma antirusa, PPCD sustine aderarea Republicii Moldova la NATO si UE, indepartandu-si astfel circa 30 la suta din electorat, format din alegatorii de origine rusa si ucraineana.

Alegerile legislative programate pentru duminica in Republica Moldova nu vor aduce modificari radicale in peisajul politic al tarii, desi campania electorala a fost marcata de o evidenta tendinta prooccidentala a tuturor fortelor politice.

Alegerile legislative din 2001 au marcat revenirea Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCM), care, conform sondajelor, este favorit si pentru scrutinul de duminica, fiind creditat cu 49-62 la suta din intentiile de vot.

In schimb, Opozitia este foarte divizata si, in afara PCM, opt partide, doua coalitii si 12 candidati independenti sunt inscrisi in cursa electorala pentru cele 101 mandate din Parlamentul care urmeaza sa aleaga presedintele.

Totusi, numai PCM, Partidul Popular Crestin-Democrat (PPCD) si fortele de centru din Blocul Moldova Democratica (BDM) au sanse sa intre in Parlament. PPCD, condus de Iurie Rosca si creditat cu 15-20 la suta din intentiile de vot, reprezinta cea mai radicala opozitie fata de regimul presedintelui Vladimir Voronin. Cu o platforma antirusa, PPCD sustine aderarea Republicii Moldova la NATO si UE, indepartandu-si astfel circa 30 la suta din electorat, format din alegatorii de origine rusa si ucraineana.