Home Stiri Despre proect Search
Acest proiect este derulat cu sustinerea IREX si a Agentiei de stiri DECA-Press
2003-04-14 12:10:43 Calvarul unei tinere din Moldova in Bosnia-Hertegovina
 

„A fost de parcă ai cumpăra un maiou – ?l ?ntorci pe o parte şi pe alta, ?l priveşti atent şi dacă ?ţi place, ?l cumperi. Aşa a fost şi cu mine”, mărturiseşte o t?nără din Moldova, Elena, despre calvarul său din Bosnia-Herţegovina

 

Femeia din Moldova are 20 de ani doar, ?nsă pare mult mai ?n v?rstă. „Patronul meu a plătit pentru mine o mie de euro”, a mărturisit ea pentru „Institute for War and Peace Reporting”, IWPR, ?ntr-o limbă bosniacă excelentă. „A fost de parcă ai cumpăra un maiou – ?l ?ntorci pe o parte şi pe alta, ?l priveşti atent şi dacă ?ţi place, ?l cumperi. Aşa a fost şi cu mine”.

Elena, care nu este numele ei adevărat, nu-şi arată emoţiile c?nd vorbeşte – de parcă şi-a acceptat soarta.

Fetele au fost v?ndute la preţuri ce variază ?ntre 500 şi 1500 de euro – o sumă pe care noii lor proxeneţi o consideră ca datorie, pe care ele trebuie s-o plătească, făc?nd prostituţie forţată sau voluntară.

Orarul a fost lung. „A trebuit să lucrez ?n fiecare noapte”, a spus ea. „Clienţii plăteau patronului meu 30 de euro pentru o oră cu mine, sau 128 de euro pentru ?ntreaga noapte. ?n zilele de vineri şi s?mbătă aveam şi c?te 15 clienţi”.

Elena este un din miile de femei care au trăit acest destin. Acum un an, ea a mers ?n Occident cu speranţa de a c?ştiga bani din prostituţie, ?nsă a fost „v?ndută” şi apoi traficată ?n Bosnia-Herţegovina, unde a fost obligată să muncească ?n unul din multele cluburi de noapte din ţară.

Ea a evadat, dar s-a aflat apoi 20 de zile ?n detenţie pentru posesie de acte false. După eliberare, ea a fost preluată de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, OIM. ?n aşteptarea repatrierii, Elena locuieşte ?n unul din cele şase aziluri pe care organizaţia le administrează ?n ţară.

Conform regulamentelor OIM, afirmă Elene, ea nu-şi poate dezvălui propriul nume sau numele persoanelor care i-au acordat asistenţă. Ea nu poate nici să părăsească azilul fără să fie ?nsoţită.

Potrivit organizaţiilor nonguvernamentale şi experţilor naţiunilor Unite, fenomenul traficului de fiinţe umane a apărut ?n Bosnia-Herţegovina ?n 1995, la sf?rşitul războiului. Femei şi fete, ?n majoritate din Europa de Est, dar şi din Bosnia, au fost răpite de acasă sau minţite cu promisiuni false de munci bine plătite.

Dar apoi au fost tratate ca sclave de sex ?nainte de a reuşi să-şi plătească datoriile. Acele care nu dădeau ascultare proprietarilor de bordeluri erau bătute sau chiar torturate.

Din cauza frontierelor sale permeabile şi a proastei administrări a guvernării, poliţiei şi sistemului judiciar, Bosnia-Herţegovina a devenit un liman liniştit pentru traficanţii de persoane şi proxeneţi, ai căror clienţi sunt poliţia locală, trupele străine de menţinere a păcii şi membri ai organizaţiilor internaţionale.

Măsurile combinate de supraveghere riguroasă, raidurile mai dese ale poliţiei ?n baruri şi cluburi de noapte, fortificarea controalelor la frontieră şi o viguroasă campanie ?mpotriva traficanţilor au condus la micşorarea numărului de bordeluri ?n ultimele şase luni. Oricum ?nsă, prea puţini traficanţi au fost condamnaţi.

„Corupţia locală şi complicitatea oficialilor internaţionali din Bosnia au condus la ?nflorirea reţelei de trafic”, susţine organizaţia Human Rights Watch, HRW, ?ntr-un recent raport asupra problemei.

Istoria Elenei confirmă concluziile raportului. Ea a sosit ?n Bosnia la 4 aprilie 2002, ca să scape de viaţa ?n sărăcie din ţara sa. „O prietenă a fost ?n Bosnia şi c?nd s-a ?ntors ?n Moldova mi-a povestit că a lucrat chelneriţă şi că poţi c?ştiga bani buni aici”, a afirmat ea pentru IWPR. Elena şi cele două surori mai mici ale sale trăiau ?ntr-o mizerie umilă ?n patria lor, pentru că mama lor era şomeră iar tatăl alcoolic.

Posed?nd doar calificări de educaţie primară, Elena s-a străduit să-şi găsească un serviciu pentru a-şi ajuta măcar surorile. ?n cele din urmă, ea a fost prezentată unor oameni care i-au promis s-o ducă ?n Bosnia.

Cu acte false rom?neşti, un buletin şi un paşaport, Elena a călătorit mai ?nt?i ?n Rom?nia, unde a fost ţinută ?ntr-o casă ?mpreună cu alte trei fete. Peste c?teva zile ea a fost transportată pe o ambarcaţiune la Belgrad, unde a fost v?ndută unui criminal local numit Dragan.

„Eram ?mpreună cu alte c?teva fete ?ntr-o casă la belgrad. Veneau diferiţi oameni să ne inspecteze. ?n unele zile, veneau şase sau şapte oameni”, ?şi reaminteşte ea.

„Ne prezentam ?n faţa lor cu puţine haine pe noi. Ei erau aşezaţi pe scaune şi c?te cinci din noi stăteau ?n faţa lor. Şi trebuia să le arăţi ce s?ni, ce talie şi şolduri ai”.

„Trebuia să-i convingi că poţi atrage clienţi pentru ei. Nu te luau dacă aveau păr scurt. Erau atenţi dacă ai cicatrice, dinţi dezbătuţi sau răni la ?ncheietura m?inilor, pentru că unele fete aveau. Noul boss şi v?nzătorul urmau apoi să cadă de acord asupra preţului”.

Elena spune că ea a acceptat soarta sa chiar din start. „Tot timpul m-am g?ndit că asta a trebuit să se ?nt?mple”, afirmă ea. „Am plecat de acasă pentru prima oară şi trebuia să ?ncerc să-mi găsesc un loc oriunde. Foarte mult aveam nevoie de bani”.

Elena a fost apoi trimisă ?n Bosnia, trecută peste r?u cu barca. Proprietarul de bordel care a cumpărat-o de la Dragan i-a luat actele şi i-a dat un buletin de identitate bosniac.

„Stăteam ?mpreună ?ntr-o casă cu alte 15 fete din ţări diferite, inclusiv Rom?nia, Bulgaria şi Moldova. Una a fost din Ungaria”, a spus ea. „Unele erau mai tinere, altele mai bătr?ne dec?t mine şi unele nu aveau acte deloc. Casa avea patru odăi, iar barul ?n care lucram era puţin mai departe. Bossul ţinea ochii pe noi tot timpul”.

Elena afirmă că tot felul de clienţi au patronat barul ei, inclusiv localnici, soldaţi din Forţa de Stabilizare NATO, SFOR, chiar şi poliţişti locali.

„Poliţişti puteau să intre ?n bar, să plătească şi să meargă cu noi ?ntr-o odaie. Străinii făceau acelaşi lucru...”

Peste un an, Elena a evadat şi a fost internată ?n cele din urmă ?ntr-un azil OIM. „Barul ?n care am lucrat a fost ?nchis”, spune ea. „Nu ştiu ce s-a ?nt?mplat cu bossul şi cu fetele. Vreau să merg acasă acum”...

 

Traducere şi adaptare de Agenţia de ştiri DECA-Press

Nidzara Ahmetasevic by Nidzara Ahmetasevic

Comments

No comments yet


Post new comment
Name
E-mail
Comment
Stiri
Tigari de contrabanda de zeci de mii de euro din Moldova depistate la vama Galati
Poitistii romani au capturat tigari de contrabanda din Moldova de circa 30 mii de euro
„Trei teroristi din Moldova au incercat sa forteze granita de est a Romaniei”
UE a aprobat observatori pe frontiera dintre Republica Moldova si Ucraina
Tinerii din Moldova, care vor sa treaca ilegal Prutul in Romania, aleg calea apei
248 de elevi basarabeni vor studia la Iasi
Doi tineri din Moldova s-au ales cu dosare penale pentru trecerea ilegala a granitei
Si politistii din Basarabia vor avea un cod deontologic
“Zilele Dreptului de a sti” se vor desfasura in Moldova
Captura record de moldoveni
Teatrul Luceafarul din Chisinau, invitat de onoare in Belarus
Chisinaul se consulta cu Bucurestiul in planul de actiuni al parteneriatului Moldova-NATO
Moldova a vrut sa vada cum ii sprijina Romania in procesul de integrare
Regimul de la Tiraspol publica datele recensamantului
65 de ani de activitate pentru Moldpres
In regiunea transnistreana locuiesc peste jumatate de milion de persoane
Presa scolara ia amploare la Ungheni
Chisinau: proiect de lege pentru despagubirea proprietarilor deposedati de comunisti
O moldoveanca a dat SIDA la 200 de ucraineni
Adrian Cioroianu spune ca planul lui Adrian Severin privind Transnistria a fost propus si de analisti rusi

Top 5 articole
Protestele detinutilor par sa fi luat sfarsit / 12781
Cricova, capitala cramelor / 12138
Producatorii de vin si divin din Ucraina s-au suparat pe colegii lor din Moldova / 11973
Cine face arbitrajul in Moldova? / 11381
Statul roman isi bate joc de basarabenii care vor cetatenia romana / 10551

parrtner

 


XStrafer's WebPlace: Unconformable Point of view

DECA-press news agency

The Internet Access And Training Program (IATP) is a program of the Bureau of Educational & Cultural Affairs (ECA), US Department of State, funded under the Freedom Support Act (FSA). IATP is administered by the International Research & Exchanges Board (IREX) developed by vatik