Institutul de Studii social-democrate, "Ovidiu Sincai", a prezentat, ieri, raportul acestei institutii referitor la problema transnistreana, concluzia autorilor documentului fiind aceea ca Romania trebuie sa renunte la atitudinea de spectator si sa prezinte un plan propriu privind solutionarea conflictului din Transnistria. "Problema Transnistriei este de interes real pentru Romania, iar acest conflict inghetat, situat pe teritoriul Republicii Moldova, afecteaza indirect si Romania. Ca tara de frontiera a NATO si, in viitor, a UE, Romania are datoria de a adopta atitudini responsabile, de a lansa solutii eficiente", a afirmat Adrian Severin, directorul coordonator al Institutului "Ovidiu Sincai", amintind ca, desi in discursurile politice ale autoritatilor de la Bucuresti, tema Transnistriei "revine in permanenta, nu exista si un plan romanesc" de solutionare a chestiunii transnistrene.

Birocratii UE resping Romania

Severin a criticat in acest context pozitia Uniunii Europene, care, "din pacate, a negat orice rol pe care l-ar putea avea Romania in problema transnistreana", oficialii de la Bruxelles sugerand ca tara noastra ar trebui sa isi amane actiunile pana va deveni membru al UE. "Din punctul meu de vedere, aceste sfaturi sunt mai degraba ale unor birocrati, decat ale unor oameni politici din UE", a afirmat directorul institutului comentand solicitarea UE ca tara noastra sa nu se implice in solutionarea conflictului transnistrean. Asta in conditiile in care - a subliniat Severin - Uniunii Europene ii lipsesc, deocamdata, formulele proprii de rezolvare a problemei transnistrene.

"Romania are insa obligatia de a pune pe masa proiecte politice", a apreciat Severin, adaugand ca, daca Bucurestiul va astepta sa ia o decizie pana in 2007, cand va fi membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, "s-ar putea ca atunci sa fie mult prea tarziu". Concluzia lui Severin este aceea ca tara noastra ar trebui sa isi foloseasca acum influenta pe care o are, propunand propriul sau plan.

Modelul Kosovo

Autorii raportului de analiza "Transnistria - evolutia unui conflict inghetat si perspective de solutionare" sugereaza factorilor de decizie si principalele coordonate ale unui proiect referitor la rezolvarea conflictului din Transnistria. Astfel, ar trebui analizata posibilitatea unei decuplari provizorii a Transnistriei de restul Republicii Moldova si punerea ei sub un protectorat international (dupa modelul Kosovo) pentru minimum 5-7 ani. Fortele de mentinere a pacii ar trebui sa fie asigurate de catre UE, Rusia, Ucraina si alte state care doresc sa isi asume un rol. Potrivit documentului, aceasta decuplare va trebui sa urmareasca principiile celor 3D - democratizarea, demilitarizarea si decriminalizarea regiunii transnistrene, in acord cu legislatia recent adoptata de Parlamentul de la Chisinau. Un element esential al proiectului se refera la faptul ca decuplarea Transnistriei se va face simultan cu trecerea restului Moldovei de la politica de vecinatate la politica de extindere a UE, cu un termen de integrare de maximum 3-5 ani. Potrivit autorilor raportului, integrarea europeana a Republicii Moldova va constitui garantia de stabilitate a frontierelor UE la granita rasariteana. Iar integrarea efectiva a Republicii Moldova in UE se poate face aplicand un proces similar celui utilizat in cazul Ciprului (partea de vest va fi integrata in UE, iar restul se va afla sub un protectorat international al ONU), sunt de parere autorii raportului.

Statut de tipul Monaco sau Liechtenstein

La finele regimului de protectorat international, adica dupa demilitarizare, democratizare si decriminalizare, va exista posibilitatea deschiderii unui proces de consultari populare care sa stabileasca exact statutul definitiv al regiunii Transnistria, in conformitate cu legile Moldovei si cu dreptul international, considera cei de la institutul "Ovidiu Sincai". Acest statut va fi fie de parte integranta a unei Moldove membra a UE, fie un fel de Monaco sau Liechtenstein, care transfera, pe baze contractuale, o parte din gestiunea institutiilor sale unor state vecine (in acest caz Ucraina sau Rusia). In acest din urma caz, Transnistria ar deveni o enclava intre UE si CSI. In acelasi timp, Rusia, SUA si UE ar trebui sa convina asupra unui acord pentru garantarea securitatii Transnistriei, in cazul in care va fi aleasa ultima optiune.

Parteneriat strategic

Nu in ultimul rand, sustine Adrian Severin, Romania ar trebui sa incheie un parteneriat strategic cu Republica Moldova, de natura a facilita, in final, integrarea Moldovei in Uniunea Europeana. "Pe o asemenea baza ar urma sa se intocmeasca si o foaie de parcurs necesara implementarii planului romanesc", a precizat Adrian Severin. Foaia de parcurs ar urma sa fie supusa negocierii cu UE si cu NATO, ulterior cu celelalte state membre in formatul de negociere a conflictului din Transnistria.

Rusia are pe teava un nou plan

Centrul de Strategii Politice al Universitatii Bertrand Russell (Rusia) a propus demilitarizarea completa a Republicii Moldova si crearea unei "uniuni statale" cu regiunea transnistreana pentru reglementarea definitiva a crizei din regiunea separatista, informeaza Mediafax. Centrul de Strategii a precizat ca proiectul este un "document propus de Rusia ca o completare la planul ucrainean de reglementare a conflictului". "Propunerile Rusiei despre principiile de baza, vectorul si etapele de reglementare a problemei transnistrene reitereaza necesitatea solutionarii diferendului pe cale pasnica, prin acordarea unui statut juridic regiunii transnistrene", cred autorii proiectului. Documentul prevede crearea "statului Moldova", format din Republica Moldova si Transnistria. Baza politico-juridica pentru aceasta uniune va fi, in opinia autorilor, "demilitarizarea completa a Moldovei, crearea unor institute supranationale democratice si acordarea unor garantii externe din partea tertelor state". Principalul rol in reglementarea diferendului l-ar detine in continuare Rusia, Ucraina si OSCE. "Serviciile" si asistenta expertilor UE si SUA in negocieri ar putea fi acceptate exclusiv cu acordul prealabil al acestora si al "partilor".

Luciana Pop